Victor Ponta promitea ţării “cel mai cinstit guvern“, nu mai puţin de 13 miniştri au avut sau au probleme penale

În cei trei ani care au trecut de când Victor Ponta promitea ţării “cel mai cinstit guvern“, nu mai puţin de 13 miniştri au avut sau au probleme penale. Ultimii doi sunt ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, anchetat pentru ilegalităţi comise când era primar la Slatina, şi Dan Şova, căruia i se cere arestarea într-un dosar în care e deja inculpat, după ce a încercat să măsluiască probe.

• Corneliu Dobriţoiu, ministrul Apărării în Guvernul Ponta I – trimis în judecată în dosarul atribuirii ilegale de locuinţe de la MApN.
•  Ioan Mang, ministru Educaţiei în primul Guvern Ponta – acuzat de opt acte de plagiat, toate confirmate.
• Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei în Guvernul Ponta I – Senatul a votat în favoarea începerii urmăririi penale în dosarul „Microsoft“.
• Ovidiu Silaghi, ministrul Transportului şi Infrastructurii în primul Cabinet Ponta – Traian Băsescu a aprobat cererea DNA de începere a urmăririi penale pentru trafic de influenţă în favoarea omului de afaceri Nelu Iordache.
• Victor Paul Dobre, ministru delegat pentru Administraţie în Guvernul Ponta I –  Colegii deputaţi au votat împotriva cererii de începere a urmăririi penale pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată în legătură cu referendumul din 29 iulie 2012.
• Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în Guvernele Ponta I şi II – Parlamentul European este în curs de pronunţare asupra solicitării DNA de începere a urmăririi penale în dosarul „Microsoft“.
• Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor în al doilea Guvern Ponta – Camera Deputaţilor a respins solicitarea DNA de începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat în dosarul „ASF“.
• Varujan Vosganian, ministru al Economiei în Cabinetul Ponta  II, a fost salvat de două ori de urmărirea penală cu ajutorul colegilor senatori, fiind acuzat de către procurorii DIICOT de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare, în dosarul Romgaz.
• Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta II, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“.
• Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni în Cabinetul Ponta II – acum arestat, urmărit penal după ce fostul preşedinte Traian Băsescu a avizat cererea procurorilor DNA, care îl acuză că ar fi primit mită jumătate de milion de euro.
• Dan Şova, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul în Guvernul Ponta I, ministru delegat pentru proiecte de infrastructură în Guvernul Ponta II, ministrul Transporturilor în Guvernul Ponta III – anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari, în care este deja urmărit penal.
• Liviu Dragnea, vicepremier în Guvernele Ponta II, III, şi ministrul Dezvoltării Regionale în ultimele trei Cabinete Ponta, trimis în judecată în dosarul fraudării referendumului din 2012.
• Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor în Executivul actual, urmărit penal de către procurorii DNA  pentru săvârşirea unor fapte de corupţie din vremea când a fost primar al municipiului Slatina, între 2004-2012.

DARIUS VÂLCOV PATENTEAZĂ UN NOU LOC PENTRU ŞPAGĂ: CIMITIRUL

Omul care are pe mână finanţele României, ministrul Darius Vâlcov, este suspectat de fapte de corupţie. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au luat pe sus pe Vâlcov vineri seară, imediat după ce a ieşit dintr-o emisiune televizată, şi l-au dus la audieri, în calitate de suspect de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, în 2009, administratorul societăţii comerciale Tehnologica Radion, Theodor Barna, l-ar fi contactat pe Darius Vâlcov, pe atunci primar al municipiului Slatina (judeţul Olt). Omul de afaceri i-ar fi propus lui Vâlcov să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate dacă îl ajută cu obţinerea unor contracte. Concret, administratorul firmei cerea influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga nişte licitaţii de lucrări în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti.

Astfel, spun procurorii anticorupţie, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Oltul” a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în aria de implementare a proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”.

LICITAŢIE TRUCATĂ DIN ORDINUL LUI VÂLCOV

Conform DNA, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie, membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma lui Theodor Barna, la comanda actualului ministru al Finanţelor. Rezultatul a fost cel aşteptat, în sensul că firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului. „Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.

Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

CONTRACTE FICTIVE PENTRU ÎNCASAREA MITEI

Procurorii anticorupţie susţin că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov. În scenă a intrat, însă, şi actualul primar al Slatinei, Minel Prina, care era viceprimar pe timpul lui Vâlcov.

De altfel, actualul ministru al Finanţelor i-a pus pe cei doi în legătură, mai ales că Prina ar fi ştiut de afacerea lui Vâlcov cu omul de afaceri. Primarul Prina a hotărât, „pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu“, susţin magistraţii.

Transferul de bani a fost apoi realizat prin intermediul unor oameni de încredere ai lui Darius Vâlcov, inculpaţi şi ei în dosar: Lucian Suşală, Petre Timofte, Cristian Tomescu şi încă un om de afaceri. Aceştia erau administratori ai unor firme care ar fi creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani.

ÎNTÂLNIRI ÎN CIMITIR

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, ar fi primit „comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţii din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au întâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir. Procurorii au interceptat convorbirile unora dintre suspecţi, discuţii în care apare frecvent numele ministrului de Finanţe.

Potrivit referatului procurorilor, pentru a împiedica efectuarea unui control de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, la solicitarea lui Lucian Şuşală, au fost distruse mai multe documente şi hard disck-uri.
Darius Vâlcov a fost căutat de ceilalţi inculpaţi din dosar şi după ce acesta a devenit ministru al Finanţelor. Procurorii vorbesc despre „consultarea permanentă şi influenţarea“ lui Darius Vâlcov pentru a interveni la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi de a bloca anumite controale. După audierile de vineri seara, ministrul Vâlcov a spus că este nevinovat şi a negat că ar fi luat mită.

SLATINA, FĂRĂ PRIMAR

În acelaşi dosar sunt implicaţi şi actualul primar de Slatina, Minel Prina, cel care i-a luat locul lui Vâlcov din februarie 2013, dar şi Lucian Şuşală, fostul şofer al lui Vâlcov în perioada cât a fost primar, numit ulterior director al firmei Consloc Imobiliare SRL, administrată de municipalitate. Prina a fost plasat în arest la domiciliu de judecătorii ICCJ începând din noaptea de duminică – 15 martie, iar Şuşală a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. În plus, încă doi oameni de afaceri, respectiv Cristian Tomescu, patronul SC Cafmin SRL, şi Bogdan Petrică Timofte, au fost plasaţi sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile. (A contribuit Mugurel Manea)

DEŞI AVERTIZAT, PREMIERUL ÎL APĂRĂ NECONDIŢIONATPE VÂLCOV

Victor Ponta declara sus şi tare, la finele anului trecut, că în situaţia în care DNA va cere urmărirea penală pentru un ministru, acesta va fi retras.  Cu toate acestea, premierul Ponta arată, într-o postare pe Facebook, că nu are de gând să renunţe la Darius Vâlcov: „Cel mai important proiect al Guvernului în anul 2015 este Codul Fiscal (la care Darius Vâlcov a avut şi va continua să aibă un rol determinant!). Vreau să asigur pe toată lumea că acest proiect merge mai departe, cu orice preţ şi în orice conjunctură politică!“.

În 2014, la numirea lui Darius Vâlcov în Guvern, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, i-a cerut premierului să se mai gândească o dată, întrucât amândoi – şi preşedintele, şi premierul – deţin informaţii privind presupuse fapte ilegale ale lui Vâlcov din perioada când era primar la Slatina. Premierul a ignorant avertismentul şi a păstrat nominalizarea. Traian Băsescu a semnat numirea lui Vâlcov, întrucât anterior refuzase deja o altă propunere, cea a lui Claudiu Manda, iar potrivit Curţii Constituţionale, şeful statului are dreptul să refuze o singură dată un ministru.

BĂSESCU VREA REMANIERE

Fostul şef de stat Traian Băsescu a postat pe Facebook un mesaj în care cere preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Ponta remanierea lui Vâlcov, subliniind că orice întârziere are „efecte grave de credibilitate politică în exterior, pe pieţele financiare, dar şi pe cursul de schimb“. Darius Vâlcov a fost chemat la audieri la DNA vineri după-amiaza, după ce şedinţele de pe pieţele financiare s-au închis, astfel că nu s-a putut observa vreo influenţă a acestei informaţii asupra cursului. Oricum, s-a observat că, în ultimul an, cursul de schimb a devenit insensibil faţă de tot ceea ce se petrece pe scena politică internă. (Adina Vlad)

IOHANNIS CERE REVOCAREA

După ce procurorii au dispus urmărirea penală a ministrului Finanţelor, mai multe voci au cerut preşedintelui Iohannis să-l suspende din funcţie, întrucât această posibilitate i-ar fi oferită de Constituţie. Inexact: preşedintele poate dispune suspendarea din funcţie doar dacă ministrul este urmărit pentru fapte comise în exercitarea mandatului ministerial. Cum faptele de care este acuzat Darius Vâlcov au legătură cu mandatul de primar, preşedintele nu poate dispune suspendarea. Prin urmare, preşedintele Iohannis a recurs la singurul gest pe care i-l permite Constituţia: a cerut premierului revocarea din funcţie a lui Darius Vâlcov. Iată comunicatul Preşedinţiei: „Având în vedere că procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de ministrul Finanţelor, domnul Darius Vâlcov, m-aş fi aşteptat ca domnul Vâlcov să demisioneze din funcţie, înţelegând că afectează activitatea şi credibilitatea Guvernului, ceea ce nu s-a întâmplat. În această situaţie, solicit premierului Victor Ponta să demareze procedura de revocare din funcţia de ministru al Finanţelor a domnului Darius Vâlcov”.

DAN ŞOVA, CERUT LA ARESTARE PENTRU MĂSLUIREA PROBELOR

Procurorii anticorupţie cer avizul Senatului pentru reţinerea şi arestarea senatorului Dan Şova, suspect de complicitate la abuz în serviciu în dosarele privind contractele încheiate de casa lui de avocatură cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari.

Procurorii au date şi indicii că Şova a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia. Mai mult, el a dispus distrugerea tuturor hardurilor de la calculatoarele societăţii sale de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice.

Procurorii anticorupţie susţin că în perioada 2007-2009, Dan Şova a semnat mai multe contracte şi acte adiţionale încheiate între Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET), pe de o parte, şi SCA „Şova şi Asociaţii“ pe de altă parte. De asemenea, procurorii au ajuns la concluzia că, în calitate de „avocat coordonator“ – menţiune trecută expres în toate aceste contracte –, a participat la mai multe discuţii legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER şi CET şi la alte instituţii, contribuind efectiv la încheierea acestor contracte şi acte adiţionale. În plus, el a oferit şi consultanţă juridică, în baza acestor contracte şi acte adiţionale.

ACTE FALSE DEPUSE LA DNA

Pe 20 februarie, susţine DNA, avocatul lui Dan Şova a depus la dosar mai multe procese verbale, despre care procurorii spun că ar fi false. „La data de 20 februarie 2015, prin apărător ales, au fost depuse la dosarul cauzei un număr de 11 procese–verbale, întocmite în perioada 2005-2009, ale Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii Civile de Avocaţi «Şova şi Asociaţii», neştampilate, însă semnate indescifrabil de suspectul Şova Dan-Coman şi de alte două persoane.

În legătură cu aceste documente, procurorii au suspiciuni că sunt false, în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective, iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al lui Şova, pe fondul scandalului mediatic apărut în presă cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni“, susţin procurorii.

Procurorii au aflat că în aceeaşi perioadă s-au adoptat aproximativ 20-30 de hotărâri care au avut alte puncte pe ordinea de zi decât cele consemnate în toate cele 11 procese-verbale. „Caracterul fals al celor 11 înscrisuri relevă întreprinderea de acţiuni de o gravitate deosebită din partea suspectului Şova Dan-Coman, activitate infracţională orientată în mod vădit în scopul obstrucţionării anchetei, fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public ale urmăririi penale şi implicit ale înfăptuirii justiţiei penale în general“, explică procurorii.

HARD-DISK-URILE COMPUTERELOR, DISTRUSE

Conform DNA, falsificarea celor 11 procese-verbale de către senatorul PSD este, în sine, o activitate infracţională prin care s-a încercat inducerea şi acreditarea ideii că acesta nu s-a implicat în încheierea celor trei contracte prezentate. Mai mult, hard-disk-urile din computerele firmei de avocatură ar fi fost distruse pentru a se pierde eventualele urme. „În cursul anului 2010, din dispoziţia suspectului Şova Dan-Coman, s-au distrus toate hard-urile calculatoarelor societăţii de avocaţi cu scopul de a compromite toate documentele şi corespondenţa purtată pe mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice“, dezvăluie procurorii anticorupţie.

3,5 MILIOANE DE LEI, „PROFITUL“ LUI ŞOVA

Procurorii au ataşat, la cererea de încuviinţare a arestului lui Şova, referatul întocmit de DNA, dar şi şase volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală. Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA „Şova şi Asociaţii“, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari, este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei. În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

SCURT „CONCEDIU“ ÎN AFARA PARTIDULUI

 Fost ministru al Marilor Proiecte, ulterior al Transporturilor, în guvernele conduse de Victor Ponta, Dan Şova a fost exclus din PSD în 27 noiembrie 2014, la pachet cu Mircea Geoană şi Marian Vanghelie. Deşi motivul oficial, anunţat de Ponta, au fost criticile celor trei în contextul umilinţei de la prezidenţiale, sacrificarea lui Dan Şova n-a fost decât un simplu exerciţiu de imagine. Mai exact, Geoană şi Vanghelie puseseră la cale un plan de debarcare a lui Ponta nu numai de la şefia PSD, dar şi din fruntea Executivului. Şova n-a fost părtaş la complot, dar a fost mazilit pentru ca Victor Ponta să nu fie acuzat că se răfuieşte doar cu cei care îl contestă, ci şi cu cei care îi sunt aliaţi. Spre deosebire de Geoană şi Vanghelie, Dan Şova a fost reprimit în partid pe 30 ianuarie 2015. La scurt timp de la revenirea în PSD, Şova s-a aliat cu premierul pentru a redacta aşa-numitul amendament „Ponta“, care se va regăsi în noul Statut. Prevederea stipulează includerea responsabilităţii politice pentru acei lideri social-democraţi care se află în anumite faze de cercetare penală pentru fapte de corupţie – adică exact situaţia în care se află Dan Şova.
Alina Boghiceanu

Sursa: cyd.ro